EXCELENȚĂ ÎN COREGRAFIE

ADINA CEZAR® a fost coregraf și pedagog român, fondatoare și directoare artistică a companiei CONTEMP, prima companie de dans contemporan de stat din România postdecembristă, având un rol decisiv în procesul de recunoaștere instituțională a dansului contemporan în România.

Născută la 22 mai 1941, în Călimănești, județul Vâlcea, Adina Cezar a absolvit Liceul de Coregrafie din București, debutând în 1957 pe scena Operei bucureștene ca balerină de dans clasic. Remarcată rapid pentru talentul și sensibilitatea sa artistică, ea a deschis treptat noi orizonturi în arta dansului.

În 1965, în calitate de prim-balerină a Operei Române, participă la prestigiosul Festival Champs-Élysées din Paris, interpretând în premieră mondială „Le Marteau sans maître” de Pierre Boulez — moment care i-a adus recunoaștere internațională.

În 1970, obține diploma de absolvire a Schola Cantorum din Paris — una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior artistic privat din Franța — beneficiind de bursa „Charles de Gaulle”, oferită de Guvernul francez. Calificativul absolvirii a fost „Très bien”.

Întoarsă de la Paris, unde intrase în contact cu cele mai noi curente ale dansului contemporan și ale experimentului artistic, în 1973 fondează împreună cu coregraful SERGIU ANGHEL grupul de avangardă „Consens” — un proiect inovator care reconfigurează limbajul dansului pe scenele românești. În același an, grupul își face debutul la Teatrul Țăndărică, în seria spectacolelor „Nocturne” („Nocturn 9 1/2”).

Ulterior, grupul își schimbă numele și devine cunoscut sub titulatura „Contemp”.

Permanent preocupată de perfecționare, Adina Cezar urmează cursuri de coregrafie organizate de Consiliul Culturii din România și stagii de formare în Anglia, Germania, Italia, Franța .

În această perioadă, realizează colaborări cu regizori importanți ai scenei românești, precum Liviu Ciulei, Cătălina Buzoianu, Cornel Todea, Laurențiu Azimioară, Dinu Cernescu, Laurențiu Ulici, Irina Niculescu, Alexandru Dabija ș.a., consolidând un dialog fertil între dans, teatru și experiment scenic.

După 1989

După 1989, Adina Cezar își consolidează poziția de creator și formator fundamental al dansului contemporan românesc, extinzând impactul artistic și instituțional al activității sale. Devine fondatoare și directoare artistică a companiei CONTEMP, prima companie de dans contemporan de stat din România postdecembristă în România.

Pentru activitatea sa, a fost distinsă cu numeroase premii și recunoașteri importante, între care: Premiul Uniunii de Teatru și Muzică (1982 și 1995), Premiul I și Premiul Criticii la Festivalul Muzicii din Dresda (1984), Premiul ATM „Mihai Jora” (1994), Marele Premiu la prima ediție a Festivalului Internațional de Dans Contemporan de la Iași (1992), Premiul UNICEF (1993) și Premiul Criticilor Muzicali pentru spectacolul „Viața, o călătorie”, prezentat și în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu” (1995).

De-a lungul acestei perioade, colaborează cu importante instituții culturale și se formează într-un dialog constant cu noile tendințe ale dansului european și american.

A format generații de artiști și a contribuit esențial la dezvoltarea și afirmarea dansului contemporan în România, atât în contextul cultural dinainte de 1989, cât și în cel postdecembrist.

Portret-sculptură în bronz al Adinei Cezar, realizat de sculptorița Silvia Radu.

Este Cetățeană de Onoare a regiunii Lara din Venezuela, precum și a orașului său natal, Călimănești. Acordarea post-mortem a acestei ultime distincții a fost decisă în urma studierii contribuțiilor sale consistente în domeniul artei.

ADINA CEZAR®

NOTĂ JURIDICĂ PRIVIND PROTEJAREA INTEGRITĂȚII MOȘTENIRII CULTURALE ADINA CEZAR®

Numele ADINA CEZAR® este marcă înregistrată pentru pentru următoarele clase conform Clasificării de la Nisa: 9, 16, 41. Familia va utiliza instrumentele legale pentru a preveni sau ataca orice utilizare comercială fără acord a mărcii, precum și pentru orice utilizare de natură să aducă atingere, inclusiv prin diluarea reputației mărcii (trademark tarnishment).

Familia Adinei Cezar, prin reprezentare juridică împuternicită.

ADINA CEZAR® (1941-2024)

COREGRAFII ȘI MIȘCĂRI SCENICE –LISTĂ SELECTIVĂ –

NOCTURN– spectacol de dans modern prezentat la Teatrul Țăndărică, menționat în Informatia Bucureştiului, decembrie 1973 (Anul 21, nr. 6298-6323)1973-12-19 / nr. 6313, 1973,p.3
A FOST ODATĂ UN BĂIAT ȘI O FATĂ, regia: Bebe Bercovici și Rudi Rosenfeld, Teatrul Evreiesc de Stat, menționat în Informatia Bucureştiului, martie 1974 (Anul 21, nr. 6373-6397)1974-03-01 / nr. 6373, p2.
SIR ȘI ELIXIR– de Dumitru M. Ion, regia Ștefan Lenkisch,Teatrul „Țăndărică”, 1975, menționat în revista Teatrul, 1975 (Anul 20, nr. 1-12)1975-04-01 / nr. 4, p.62
GALILEO GALILEI– de Bertolt Brecht, regia: D. D. Neleanu, Teatrul Mic, 1975, menționat în revista Teatrul, 1975 (Anul 20, nr. 1-12)1975-10-01 / nr. 10, p50.
POEZIE ȘI MUZICĂ – spectacol de tip recital montat la Teatrul „Bulandra”, în regia lui Petre Popescu, menționat în revista Teatrul, 1975 (Anul 20, nr. 1-12)1975-11-01 / nr. 11, p33.Data premierei : 14. nov. 1975.
TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE — spectacol prezentat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, după piesa lui Eduard Covali, muzica Corneliu Cezar, menționat în revista Teatrul, nr. 10, 1 octombrie 1975, p44
MEDEEA – de Seneca, Regia Laurențiu Azimioara, Teatrul Național din București, 1975, menționat în revista Teatrul, 1975 (Anul 20, nr. 1-12)1975-02-01 / nr. 2, p61.
ELISABETA I– regia că Liviu Ciulei, Teatrul „Bulandra“, muzica Ștefan Zorzor, 1975, menționat în Tribuna, 1975 (Anul 19, nr. 1-52)1975-03-27 / nr. 13, p9. Distributie: Cody Hertola, Toma Caragiu, Gina Patrichi, Irina Petrescu.
ZAMOLXE– de Lucian Blaga, regia: Dinu Cernescu, Teatrul Giulești, data premierei: 16 decembrie 1976, menționat în România literară, ianuarie-martie 1977 (Anul 10, nr. 1-13)1977-01-13 / nr. 2, p16.
MUNTELE – spectacol de teatru montat la Teatrul Național din Piatra-Neamț, după piesa lui D. R. Popescu, menționat în revista Teatrul, nr. 7, 1 iulie 1977.
PIATRĂ LA RINICHI– de Paul Everac, regia: Szombati Gille Otto, Teatrul de Stat din Oradea, data premierei: 15 septembrie 1977, menționat în revista Teatrul, 1977 (Anul 22, nr. 1-12)1977-10-01 / nr. 10, p53.
OMUL, CONTINUAȚI SĂ PUNEȚI ÎNTREBĂRI – spectacol prezentat la Teatrul Mic, muzica: Corneliu Cezar, scenariul: Ada D’Albon, regia: Laurențiu Azimioara, menționat în revista Teatrul, nr. 10, 1 octombrie 1977, p64.
TIMPUL ÎN DOI– de D. R. Popescu, regia: Emil Mandric, decorul: Paul Bortnovschi, menționat în revista Teatrul, 1977 (Anul 22, nr. 1)
ȘOMAJ FĂRĂ RASĂ – spectacol prezentat la Teatrul Evreiesc de Stat din București, după nuvela lui Al. Sahia, regia: George Teodorescu, mișcare scenică: Adina Cezar și Sergiu Anghel, menționat în revista România literară, nr. 17, 27 aprilie 1978, p16.
A CINCEA LEBĂDĂ — spectacol prezentat la Teatrul Dramatic din Brașov, după piesa lui Paul Everac, menționat în revista ”Teatrul”, nr. 12, 1 decembrie 1978, p27.
ȚARA LUMII — spectacol de balet prezentat la Teatrul Mic, muzica: Corneliu Cezar, menționat în revista ”România literară”, nr. 7, 15 februarie 1979.
FURTUNA – spectacol prezentat la Teatrul „Bulandra”, după piesa lui William Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei, menționat în revista Teatrul, nr. 2, 1 februarie 1979, p33.
MENAHEM MENDELl -de Shalom Alehem, Teatrul Evreiesc de Stat, regia: Benno Popliker, premiera : 27 decembrie 1979, menționat în revista Teatrul, 1980 (Anul 25, nr. 1-12)1980-01-01 / nr. 1.
SALONUL– de Paul Everac, Teatru de stat din Reșița, regia Dan Stoica , premiera 16 septembrie 1981, menționat în Flamura, iulie-decembrie 1981 (Anul 33, nr. 3321-3346)1981-09-15 / nr. 3331, p2.
SERI DE TEATRU ANTIC, Teatrul Dramatic din Constanţa, 1981, menționat în revista Teatrul, 1981 (Anul 26, nr. 1-12)1981-07-01 / nr. 7-8.
IMAGINILE SUNT IMAGINI— spectacol prezentat la Teatrul „Ion Creangă”, după piesa lui Eugen Ionescu, Saptamina, 1984 (Anul 14, nr. 2-52)1984-12-07 / nr. 49 revista ”Teatrul”, nr. 5, 1 mai 1982, p55-56.
MUȘTELE– de Jean-Paul Sartre, regia Laurenţiu Ulici ;Teatrul din Piatra Neamţ, Premiera 18.02.1982, menționat în Contemporanul, ianuarie-iunie 1982 (nr. 1-26)1982-02-19 / nr.8, p11.
NOCTURN STRAVINSKI -Petrusca si Vulpea, regia : Irina Niculescu, Data premierei : 5 octombrie 1982, menționat în revista Teatrul, 1982 (Anul 27, nr. 1-12)1982-11-01 / nr. 11
CENUȘĂREASA– după basmul lui Charles Perrault, Teatrului „Ion Creangă“,adaptare pentru scenă de Ion Lucian şi Virgil Puicea, 1984, menționat în Săptamana, 1984 (Anul 14, nr. 2-52)1984-12-07 / nr. 49
MARY POPPINS – de Silvia Kerim după Pamela Travers, Regia Andrei Brădeanu,Teatrul „Ion Creangă”, Premiera Luni, 4 iunie 1984, menționat în revista Teatrul, 1984 (Anul 29, nr. 1-12)1984-07-01 / nr. 7-8, p134.
AMORUL DOCTOR– de Pascal Bentoiu, regia: Anghel Ionescu Arbore, Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, 1986, menționat în Contemporanul, ianuarie-iunie 1987 (nr. 1-26)1987-04-24 / nr. 17, p14.
SUNET-FORMĂ -CULOARE– Ateneul Român, 18 ianuarie 1987, ora 18. Conducerea artistică Adina Cezar. Afișul prezentat mai jos, în secțiunea de afișe.
PISTRUIATUL– regia Emil Mandric,Teatrul „Ion Creangă“ , menționat în România literară, octombrie-decembrie 1987 (Anul 20, nr. 40-52)1987-11-12 / nr. 46, p 16.
CÂNTEC ÎNALT– muzica Irina Odăgescu- Ţuţuianu, Opera Română din Bucureşti, 1987, menționat în Flacăra, aprilie-iunie 1987 (Anul 36, nr. 14-26)1987-06-19 / nr. 25, p14.
STOP! ÎN TOP: DANIELA!– Coregrafia și regia : Adina Cezar, Teatrul Țăndărică, 1988, menționat în Contemporanul, ianuarie-iunie 1988 (nr. 2-26)1988-06-24 / nr. 26, p11.
DANSUL MORȚII,de August Strindberg, regia Nicolae Scarlat, la Teatrul „Notara“, menționat în ziarul Steaua Roşie, iulie 1988 (Anul 39, nr. 155-181)1988-07-02 / nr. 156,p3.
O FETIȚĂ MAI CU MOȚ PUNE-UN CĂPCĂUN LA COLȚ, regia: Ella Conovici și Const. Popovici, Teatrul Țăndărică, menționat în Cronica, 1989 (Anul 24, nr. 1-50 – Anul 1, nr. 1)1989-04-21 / nr. 16, p3.
CĂTUȘE PE FLORI– de Fernando Arrabal, regia Alexander Hausvater, Teatrul Odeon , 1991, menționat în România literară, octombrie-decembrie 1991 (Anul 24, nr. 40-51)1991-11-14 / nr. 46, p19.
JACQUES ȘI STÂPINUL SĂU – regia Petre Bokor,Teatrul Mic, 1992, menționat în Libertatea, iulie 1992 (Anul 4, nr. 755-780)1992-07-16 / nr. 768, p3.
VICTIMELE DATORIEI – de Eugen Ionescu, regia Mircea Marin, menționat în Curierul Naţional, septembrie 1994 (Anul 5, nr. 1060-1085)1994-09-22 / nr. 1078, p11.
PATUL LUI PROCUST , regia Cătălina Buzoianu, costume Doina Lervintza, 1996, menționat în revista Cronica, 1996 (Anul 31, nr. 1-24)1996-05-01 / nr. 10-11
PARFUM EXOTIC -spectacol de dans, premiera 19 decembrie 1996, Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, menționat în România Liberă, decembrie 1996 (nr. 2046-2057), 1996-12-19 / nr. 2049
CÂND AM COBORÂT DIN STELE — spectacol prezentat la Teatrul de Operetă, menționat în revista ”Cronica Română”, nr. 1456, 28 octombrie 1997.
PASĂREA DE FOC,muzica lui Stravinski, regia Irina Niculescu, Teatrul Țăndărică, menționat în Libertatea, octombrie 1997 (Anul 9, nr. 2203-2225)1997-10-28 / nr. 2222, p17.
MARIA CALLAS – LADIVINA– regia Radu Gabrea, Teatrul Nottara, 1997, menționat în România literară, aprilie-iunie 1997 (Anul 30, nr. 13-25)1997-06-04 / nr. 22, p16.
O CEAȘCĂ DE FERICIRE— spectacol prezentat la Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian”, muzica: Tom Ze, menționat în revista Curierul Național, nr. 3269, 29 noiembrie 2001, p8.
FEREASTRA ROZ – spectacol prezentat la Teatrul Evreiesc de Stat, Muzica: K. Jarete, Premiera din 24 ianuarie 1994, menționat în publicația ”Curierul Național”, nr. 876, 27 ianuarie 1994, p 9.
ZI-NOAPTE-ZI — spectacol prezentat la Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, în colaborare cu Institutul Francez, menționat în revista România literară, nr. 4, 3 februarie 1999, p17.
ÎNTÂLNIRI RATATE – muzica Keith Jarrett, menționat în Cotidianul, mai 1996 (Anul 6, nr. 100-125)1996-05-06 / nr. 103, p6.
NOPȚI CHILIENE – Zilua Internaţională a Dansului, la Opera Naţională, Muzica: folclor chilian, 1996, menționat în Cronica Română, aprilie 1996 (Anul 4, nr. 974-998)1996-04-23 / nr. 992, p6.
LA DOUĂSPREZECE TRECUTE FIX – Muzica: Petru Mărgineanu; Scenariu: Ana Maria Muntean; colaborare cu Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”
ZIUA NEÎNSERATĂ ȘI ALPHA-LYRAE – Opera Națională București; Muzica: Corneliu Cezar; prezentate în Seară de balet modern – sursă: „La despărțirea de Adina Cezar”, România literară, nr. 26/2024
STRIGOI LA KITAHAMA – Teatrul de Comedie, București; după piesa dramaturgului japonez Kōbō Abe; Regia: Cătălina Buzoianu , menționat în România literară, iulie-septembrie 1982 (Anul 15, nr. 27-40)1982-07-15 / nr. 29, p16.
ASTĂ SEARĂ LOLA BLAU — spectacol de Georg Kreisler, regia: Alexandru Dabija, prezentat la Teatrul Evreiesc de Stat, menționat în revista România literară, nr. 11, 23 martie 1994, p16.
PATUL LUI PROCUST – Regia: Cătălina Buzoianu ,Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, 1995; menționat în revista Teatrul azi, 2020 (Anul 21, nr. 1-12)2020-05-01 / nr. 5-6, p62.
ROȘU ȘI NEGRU – Înregistrare sonoră a Orchestrei și Corului Operei Naționale din București; Dirijor: Răsvan Cernat; Teatrul Nottara, menționat în Jurnalul Național, octombrie 2006 (Anul 14, nr. 4106-4136)2006-10-21 / nr. 4126, p20.
MEDEEA DE SENECA– Regia: Laurențiu Azimioară; Teatrul Național București, menționat în revista Teatrul, 1975 (Anul 20, nr. 1-12)1975-02-01 / nr. 2, p61.
VIAȚA – O CĂLĂTORIE – spectacol prezentat la Opera Română, conform publicației Cotidianul, din anul 1992 .
BĂTRÂNA DOAMNĂ ȘI FLUTURELE– după Nicolae Breban, regia Lucian Sabados, Teatrul „Toma Caragiu” din Ploieşti , menționat în Contemporanul, iulie-decembrie 1999 (Anul 9, nr. 26-49)1999-10-21 / nr. 40, p12.
POSIBILE PROIECȚII – Opera Națională București, muzica W. A. Mozard, inaugurat înstagiunea ’91-’92.
OEDIPE – Opera Națională București, 1991–1992; Regia: Cătălina Buzoianu; Scenografia: arh. Cătălin I. Arbore; menționat în România literară, iulie-septembrie 1991 (Anul 24, nr. 27-39)1991-09-12 / nr. 37, p20.
VICTIMELE DATORIEI – Eugen Ionescu, regia Mircea Marin,Central Internațional de Cultură și Artă „GeorgeApostu“ din Bacău, menționat în Libertatea, septembrie 1994 (Anul 6, nr. 1416-1441)1994-09-13 / nr. 1427,p6.
ROATA– spectacol prezentat la Teatrul Evreiesc de Stat, menționat în revista Curierul Național, nr. 1215, 7 martie 1995, p9
ȘASE PERSONAJE ÎN CĂUTAREA UNUI AUTOR– de Luigi Pirandello,Teatrul Bulandra, regia şi adaptarea scenică: Cătălina Buzoianu, 1996, menționat în România literară, ianuarie-martie 1996 (Anul 29, nr. 1-12)1996-01-24 / nr. 3, p.11.
NOPȚILE CHILIENE — spectacol regizat de Adina Cezar, prezentat la Sala Teatrului de Operetă, cu premiera 24 aprilie 1996, menționat în revista Cronica Română, nr. 992, 23 aprilie 1996, p6.
RELATIVITATEA MORALEI – regizor Petre Bokor,ilustrația muzicală Adrian Enescu, menționat în Agenda Zilei, mai 1998 (Anul 3, nr. 101-125)1998-05-19 / nr. 115, p13, 1998.
MOZART ȘI COLEGII, Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, 2001, menționat în Ziua, martie 2001 (Anul 7, nr. 2039-2065)2001-03-14 / nr. 2050, p4.
TRECERI. ȘAPTE EPISOADE MUZICALE PENTRU UN SPECTACOL COREOGRAFIC — spectacol prezentat la Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian”, menționat în revista România literară, nr. 25, 30 iunie 2004,p
SPECTACOL COUPÉ – de tip operă-pantomimă, prezentat în cadrul Teatrului Național din București, incluzând lucrările Logodna de Nicolae Brânduș, după poemul Strigoii de Mihai Eminescu, și Lecția de Șerban Marcu, după piesa omonimă a lui Eugen Ionesco, menționat în revista Teatrul Azi, nr. 8-9, august 2007, p198.
REMEMBER ENESCU– seară de balet, Festivalul „George Enescu”, 2007, menționat în Cotidianul, august-septembrie 2007 (Anul 17, nr. 187-207)2007-09-21 / nr. 202, p39.
FLUTURELE – muzica Vivaldi, Chopin şi Ceaikovski,în cadrul Sibiu -Capitală Culturală Europeană, menționat în Tribuna, noiembrie 2007 (Anul 123, nr. 5087-5112)2007-11-22 / nr. 5105, p16.
LOGODNA– operă-pantomimă într-un act de Nicolae Brânduș, regia: Anca Daniela Mihuț, menționat în Observator Cultural, ianuarie-iunie 2007 (Anul 7-8, nr. 354-378)2007-05-24 / nr. 373, p21.

„Dansul a fost esența ființei mele – centrul gravitațional în jurul căruia s-a țesut, firesc și profund, întreaga mea viață. Casa mea a fost mereu un loc viu, un spațiu al spiritului deschis către dialog, artă și prietenie. Aici au poposit, de-a lungul anilor, oameni remarcabili, purtători ai unei lumini aparte, din cele mai variate colțuri ale creației. Am avut onoarea și bucuria de a-i primi pe poetul și prietenul meu de suflet, Nichita Stănescu, pe pictorul Sorin Dumitrescu și artista Wanda Mihuleac, pe compozitorii Ștefan Niculescu și Octavian Nemescu, pe graficiana, pictorița și scriitoarea Tia Peltz , pe poetul mistic Daniel Turcea, criticul rafinat Sorin Alexandrescu – nepot al lui Mircea Eliade –, pe distinsul academician Nicolae Cajal, împreună cu aleasa lui soție, și nu în ultimul rând, pe marea mea prietenă, scriitoarea sensibilă și plină de har, Silvia Kerim. Am avut privilegiul de a trăi în mijlocul unei pleiade de intelectuali — spirite afine și prieteni apropiați și ai soțului meu, compozitorul Corneliu Cezar” – Adina Cezar

NOCTURNE – TEATRUL ȚĂNDĂRICĂ BUCUREȘTI din 1973 – SELECȚIE DE PRESĂ

DIPLOMATĂ SCHOLA CANTORUM – PARIS, 1970 & WHO IS WHO

„Cultura este, în esență, o expresie a evoluției spiritului uman, iar dansul se înscrie firesc în acest univers al rafinamentului interior. Totuși, o realitate dureroasă în parcursul unui dansator este aceea că, odată cu maturizarea, vine și confruntarea cu degradarea inevitabilă a principalului său instrument: propriul corp. Este o nedreptate, căci în momentul în care maturitatea artistică atinge profunzimi, trupul începe să cedeze în fața timpului. În astfel de momente, dansatorul este chemat să-și regândească drumul. Alegerea devine una de esență: fie îmbrățișează rolul de pedagog, dacă are formarea necesară, fie se îndreaptă către creație, asumându-și misiunea de coregraf — dacă în el pulsează suficient suflu artistic, fie continuă cu amândouă,dacă energia îi permite„. – Adina Cezar

CLICK PENTRU ACCESARE CANAL VIDEO ADINA CEZAR®

„Când domnul Andrei Pleșu a preluat mandatul de Ministru al Culturii, în 1990, i-am propus înființarea unei companii de dans în cadrul Operei Române — un vis care s-a materializat curând și care avea să prindă contur sub numele de Compania de dans Contemp. A fost începutul unei călătorii excepționale, în care pasiunea și creația au deschis noi drumuri. Am susținut turnee în aproape toate colțurile lumii, cu excepția Asiei și a țărilor arabe. Am avut privilegiul de a ajunge în Statele Unite ale Americii, la prestigiosul Lincoln Center Theatre, unde ne-am bucurat de un succes răsunător. Un alt moment memorabil a fost participarea la un festival internațional în Venezuela — o experiență care s-a prelungit într-o ședere de o lună, timp în care am susținut numeroase spectacole în teatrele locale, purtând dansul românesc pe scene vibrante și primitoare„.- Adina Cezar

RECUNOAȘTERI INTERNAȚIONALE – SELECȚIE

„Foarte ciudat… eu niciodată nu am putut rămâne în străinătate. Intuitiv, eu mă întorceam mereu acasă”.- Adina Cezar

FAMILIA DE ORIGINE – CĂLIMĂNEȘTI, VÂLCEA

FAMILA BREAZU -de la stânga la dreapta: bunicii, unchiul și mama Adinei.

„Întâlnirea cu Pina Bausch a fost una cu totul specială, încărcată de emoție și promisiune. Pe atunci, ea se afla la început de drum, iar energia acelui moment era deosebită, aproape magnetică. Ne-am întâlnit la Essen, un loc care avea să devină martorul unei legături artistice aparte.Tot acolo am cunoscut-o și pe nepoata lui Kurt Jooss, un nume de referință în istoria dansului, care a realizat spectacolul în care am fost implicați. A fost un succes remarcabil, o experiență intensă care mi-a confirmat, încă o dată, puterea unificatoare a dansului — limbaj universal, care transcende granițe, epoci și biografii”.- Adina Cezar

SELECȚII DIN PRESĂ

PĂRINȚII ADINEI CEZAR ȘI SORA EI, ALEXANDRA

„Trăim vremuri în care individualismul și nevoia de afirmare personală au ajuns să umbrească spiritul comunitar și bucuria apartenenței.
Oamenii, odinioară uniți de prietenie, dialog și colaborare, obișnuiau să se caute, să se sprijine, să construiască împreună. Astăzi, fiecare pare prins într-o cursă solitară, o goană obositoare după siguranțe materiale — o locuință, o mașină, conturi mai pline, bani, bani, bani…În această febră a posesiilor, valorile esențiale — solidaritatea, generozitatea, simțul apartenenței la un întreg — par să se fi estompat. Se simte o risipă de sens și o tăcere tot mai apăsătoare între oameni”.– Adina Cezar (2022)

AFIȘE- SELECȚIE

ULTIMUL INTERVIU – DECEMBRIE 2023- UAR / BIENALA DE ARHITECTURĂ

ÎN PERIOADA 1965-1979 A FOST CĂSĂTORITĂ CU COMPOZITORUL CORNELIU CEZAR. AU FORMAT UN CUPLU DE REFERINȚĂ ÎN COMUNITATEA CULTURALĂ A EPOCII.

Fiica lor, Yvonne Toader, de profesie arhitect, are la rândul ei doi copii.

CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI NATAL, CĂLIMĂNEȘTI

NOTĂ JURIDICĂ PRIVIND PROTEJAREA INTEGRITĂȚII MOȘTENIRII CULTURALE ADINA CEZAR® .

Prin prezenta notă se aduc la cunoștința publicului următoarele precizări, considerate necesare pentru asigurarea unei informări corecte: 1. Adina Cezar nu a făcut obiectul niciunei decizii post-decembriste de colaborare cu structurile fostei Securități. Nu a existat niciodată un verdict emis de CNSAS sau de vreo instanță de judecată care să îi atribuie calitatea de colaborator. În absența unor astfel de acte emise de autoritățile competente, eventualele afirmații contrare nu au la bază o constatare oficială și se înscriu într-un discurs de tip senzaționalist, și nu într-o realitate juridic fundamentată. (Click pentru verificare decizii CNSAS). 2. Numele Adina Cezar® este marcă înregistrată pentru pentru următoarele clase conform Clasificării de la Nisa: 9, 16, 41. Familia va utiliza instrumentele legale pentru a preveni sau ataca orice utilizare comercială fără acord a mărcii, precum și pentru orice utilizare de natură să aducă atingere, inclusiv prin diluarea reputației mărcii (trademark tarnishment).

Familia Adinei Cezar®, prin reprezentare juridică împuternicită.